Județul Bistrița-Năsăud

Mediul rural din Județul Bistrița-Năsăud reprezintă una din zonele țării unde tradițiile, obiceiurile și portul popular s-au păstrat cel mai bine.

Obiceiurile populare, moşteniri din adâncul veacurilor, precursoare ale sărbătorilor creştine sau paleocreştine, ori pur şi simplu relaţionând cu ocupaţia agrară şi cu viaţa pastorală, asigură o imagine spirituală asupra unor evenimente din viaţa comunităţii.

Iile brodate în culori vii, unele cu mărgele, pana de păun specifică costumului bărbătesc, cingătorile cu mărgele, trăiștile frumos brodate, vesta cu ciucuri, reprezintă numai câteva elemente ale portului tradițional de pe meleagurile bistrițene și năsăudene.

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Cele mai importante obiective turistice care datează din acea vreme sunt Biserica Evanghelică din Bistrița, Turnul Dogarilor, Casa Argintarului, pasajele, cetatea medievală etc.

Pe timpul Imperiului Habsburgic, în zona Bistriţa și a Năsăudului s-au format regimentele grănicereşti din populaţia autohtonă, care aveau sarcina de a constitui o pavăză a imperiului pentru partea estică a acestuia şi care s-au bucurat de anumite privilegii din partea împărătesei Maria Teresa.

La Bistriţa, poetul Andrei Mureşanu a compus "Deşteaptă-te române" imnul de astăzi al României, fapt pentru care există în municipiu o casă municipală muzeu dedicată acestui mare patriot român, precum şi o impunătoare statuie a lui aflată în centrul municipiului, unde se celebrează în fiecare an principalele evenimente comemorative naţionale.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a dăruit ţării o seamă de personalităţi marcante, dintre care îi amintim pe George Coşbuc, Andrei Mureşanu, Liviu Rebreanu, Grigore Moisil, Ion Pop Reteganu.

Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional, ca rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO. De o frumusețe inestimabilă, importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră. Accesul în munţii Rodnei se face fie prin intermediul liniei ferate Salva-Vișeu, fie prin linia Salva-Rodna, dispusă în sudul masivului. Dinspre nord, accesul în munţi se face prin localitatea Borşa. Urmele cauzate de trecerea gheţarilor sunt destul de numeroase și spectaculoase la nivelul întregului masiv. Vârfurile alpine, văile prăpăstioase și sălbatice sunt elemente comune ale peisajului din munţii Rodnei.

Pasul Tihuța sau Pasul Bârgăului, cum i se mai spune, se află la o altitudine de 1227 metri. Gradul de dificultate în ceea ce priveşte traversarea Pasului Tihuța face din acesta una dintre cele mai dificile trecători rutiere.

Situată pe drumul care face legătura între partea de nord-est a Transilvaniei și partea de sud-vest a Bucovinei, mai exact între Bistrița și Vatra Dornei, trecătoarea oferă un peisaj spectaculos, în depărtare impunându-se Munții Rodnei, Munții Suhard, Munții Călimani și Munții Bârgăului.

Staţiunea Sângeorz-Băi este renumită prin apele minerale vindecătoare ce vin din izvoarele numeroase aflate aici. Are statut de staţiune balneară de la începutul secolului al XVII-lea, apele sale au efecte tămăduitoare în diverse afecțiuni gastrice și reumatismale.

Complexul balnear Băile Figa a fost inaugurat recent, bucurându-se de un real succes încă de la deschiderea sa, din 2010. Complexul se întinde pe 15 hectare și este aşezat într-o depresiune înconjurată de păduri, la doar 3 kilometri de orașul Beclean. Băile Figa reprezintă un loc perfect de relaxare, peisagistica locului find realizată special în acest scop. Turiștii pot găsi aici o oază de sănătate având în vedere că proprietățile apei sărate și  nămolului sunt asemănătoare cu cele de la Techirghiol.

Situată la o altitudine de 900 de metri, localitatea Colibiţa este poarta de intrare în Munţii Călimani. Numărul mare de turişti şi frumuseţea zonei au făcut din Colibița ultimilor ani, o adevărată destinație, având la bază și poveştile celor care s-au vindecat de afecțiuni pulmonare datorită proprietăţilor curative ale aerului din zonă.