Județul Botoșani

Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1757. Apariția acestuia este legată de decăderea târgului Hârlăului, dar și de creșterea importanței Botoșaniului, încorporând mare parte din teritoriile fostului ținut al Hârlăului. În 1834 au apărut pentru prima dată județele, ca formă de organizare administrativă în Moldova, iar în urma acestei reforme au fost înființate județele Botoșani și Dorohoi. În 1938 ca urmare a reformei administrative, județul Dorohoi va deveni parte aȚinutului Suceava, iar Botoșaniul va deveni parte a Ținutului Prut. Turismul rural este reprezentat în zona Ipotești, precum şi în satele învecinate ale Municipiului Botoşani. Remarcabilele elemente de etnografie şi folclor ale artei populare se pot admira în cadrul festivalurilor şi sărbătorilor locale, evenimente ce se definesc prin inedit, îndemânare, subtilitate şi continuitate. Toate acestea se concretizează în datini, obiceiuri, cântec şi dans popular. De exemplu, festivalul de muzică "Hora de la Flămânzi" organizat în luna august este un festival aflat la cea de-a XXIX-a ediţie şi se desfăşoară pe parcursul a două zile, fiind organizat de Asociaţia Cultural Sportivă "Trei Generaţii" din Flămânzi, judeţul Botoşani. Acest festival este faimos datorită momentului de deschidere, mai exact cu "Hora de la Flămânzi", o horă veche de sute de ani, dar se pare că are acelaşi efect răsunător în rândul participanţilor. Acest festival păstrează elementele tradiţionale reflectate în dansurile şi cântecele celor din ansamblul folcloric, dar se adaptează şi vremurilor contemporane, invitând diferite personalităţi artistice în vogă.

Municipiul Botoșani a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate.

Potenţialul cultural al judeţului Botoşani se află în strânsă legătură cu trecutul istoric al regiunii. Zonă predominant agrară, Botoşaniul poartă şi azi urmele civilizaţiei rurale care a reuşit să conserve ca într-un autentic muzeu în aer liber, dovezi ale trecutului imortalizate în piatră, fie că vorbim de site-uri arheologice, de gospodării ţărăneşti, de conace boiereşti, de străvechi biserici de lemn şi piatră, care prind viaţă în spectacolul datinilor şi obiceiurilor ancestrale păstrate cu sfinţenie de locuitorii acestor meleaguri. Componentele potențialului turistic antropic sunt variate, de la cele cultural-istorice, tehnico-economice până la cele socio-demografice și se regăsesc, cu anumite particularități în structura și în definirea atracției și valorii turistice în teritoriu. Dincolo de toate acestea, Botoşaniul a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti, în special prin numele de rezonanţă mondială pe care le-a dat culturii româneşti: Mihai Eminescu (n. Botoşani 1850-1889), George Enescu (n. Liveni 1881-1955), Nicolae Iorga (n. Botoşani 1871-1940) şi Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti 1868-1916). Aceste componente sunt percepute ca atracții turistice de mare interes, cu un rol cognitiv, educativ și cultural relevant pentru toate categoriile de turiști.

Turism cultural – Pe urmele lui Eminescu, Memorialul de la Ipotești

Turul Muzeelor din Botoșani.

Pe teritoriul judeţului Botoşani, s-au individualizat două arii distincte: dealurile Siretului, mai înalte la vest şi Câmpia Jijiei (respectiv Câmpia Moldovei) cu dealuri mai scunde la est.

Habitate de pădure însumează 56.333 hectare ceea ce reprezintă 11,5% din teritoriul judeţului, reprezentând o resursă naturală importantă a judeţului. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţ şi păstrarea relaţiilor complexe în cadrul biocenozelor. În acest tip de ecosistem au fost declarate 4 rezervaţii de tip forestier incluse în Reţeaua Naţională de Arii Naturale Protejate şi 4 situri de importanţă comunitară incluse în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.

Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89.285 hectare care reprezintă 17,9% din suprafaţa judeţului Botoşani. Pajiştile din judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajişti secundare (fâneţe secundare sau păşuni).

Habitate de turbării şi mlaştini. Habitatele de turbărie sunt reprezentate de mlaştina turboasă Lozna-Dersca, unde este constituită şi o rezervaţie floristică de 10 hectare, cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale ce le reprezintă, cantinand cca. 200 specii de plante.

Ecosisteme acvatice, pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini etc.), care reprezintă mediul lentic. Cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea cu rol complex Stânca Costeşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret.

Trasee de cicloturism prin pădurile de lângă Botoșani.

Programe de pescuit sportiv la Săveni, Botoșani, Dorohoi.

Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botoşani 1850–1889), George Enescu (n. Liveni 1881–1955), Nicolae Iorga (n. Botoşani 1871–1940) şi Ştefan Luchian (n. Ştefăneşti 1868–1916). "Oraşul domniţelor", aşa cum mai este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un fel de brand al culturii naţionale. Cochet şi şarmant deopotrivă, Botoşaniul surprinde plăcut turistul prin oaza de verdeaţă şi bogăţia de flori care îl îmbracă, prin arhitectura veche a clădirilor existente, dar şi prin modestia sa tipic moldovenească. De remarcat este faptul că în centrul vechi al oraşului, se păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse. Acestea au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului şi au constituit totodată loc de refugiu pentru populaţie în timpul repetatelor invazii.

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani.